Am iubit fiecare cuvintel, fiecare fraza, fiecare miscare.
Pielea mi s-a facut ”de gaina” (stiti voi) de multe ori. Poate ca sunt o
iubitoare a seriei dar filmul asta e fost epic. Asa ar trebui sa fie toate
filmele. Sincer, imi era frica ca nu o
sa imi placa, ca o sa imi lase un gust amar, ca acest film o sa distruga toata
seria. Dar, slava Domnului, e fix invers.
As vrea sa iau ca exemplu Transformers 3. Ok, filmul ala m-a
dezamagit. Ar fi trebuit sa fie epic dar nu a reusit decat sa ma faca sa ma
gandesc in alta parte in timp ce pe ecran robotii se luptau si se luptau si se
luptau. Nu asa mi-am imaginat finalul acelei serii. Da, poate ca al doilea film
nu a fost atat de bun dar m-am gandit ca ultimul film o sa stearga pacatele
filmului anterior. Da, de unde?
Actorii joaca atat de bine incat nu mai eram in fata
ecranului ci in spatele lui, punand si eu umarul la salvarea scolii Hogwards.
Am plans! Voi stiti ce inseamna asta? Eu nu plang. Chiar si la cel mai trist
film. Dar, la acest film lacrimile pur si simplu mi-au inundat ochii, fara sa
ma intrebe sau mai bine zis, fara a le putea stapanii.
Dar, s-a terminat. S-a terminat. Nu pot sa cred. Mintea mea
inca nu proceseaza. Imagini din film ruleaza chiar si acum in spatele ochilor mei.
Nu se poate. Am evitat atat de mult momentul asta, sa ma uit in sfarsit la
finalul acestei serii. Mi-a fost frica sa ma duc la cinema. Parca m-ar fi
mancat scaunul ala inainte sa inceapa filmul, asa credeam. Mintea mea striga:
Nu se termina, nu are cum. Si eu chiar am crezut-o. M-am ferit de cel mai epic
film, cum poti sa-ti ierti asta?
Merita vazut (pe cine pacalesc toate lumea l-a vazut).
Merita vazut. Eu o sa-l revad. De multe ori probabil. De foarte multe ori cum
fac de obicei.
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu